Frontiere feministe Cum arta modernă remodelează perspectivele de gen

Feminismul este o mișcare fiecare pledează despre drepturile și egalitatea femeilor. A proin o forță majoră în lumea artei, influențând atât conținutul, cât și pecarie artei moderne.

Ce este feminismul?

Feminismul este o ideologie complexă și în evoluție, dar cumva fi definită în colectiv ca o mișcare fiecare pledează despre drepturile și egalitatea femeilor. Feministe cred că femeile ar a scociori să aibă aceleași drepturi și oportunități ca și bărbații și că ar a scociori să fie ferite de discriminarea pe musca sexului lor.

feminism

Istoria feminismului cumva fi urmărită încă din primele fiinta ale mișcării despre drepturile femeilor din secolul al XIX-lea. Cu toate acestea, termenul „feminism” nu a proin imaginar decât la începutul secolului al XX-lea.

Intaiul val de feminism s-a comprimat pe obținerea dreptului de vot și a altor drepturi civile de bază despre femei. Al doilea val de feminism, fiecare a început în anii 1960, s-a comprimat pe probleme bunaoara drepturile de chemare, egalitatea de varsare și violența domestică. Al treilea val de feminism, fiecare a început în anii 1990, este mai se-parat și mai incluziv și se concentrează pe o gamă mai largă de probleme, cum ar fi imaginea corporală, violența sexuală și intersecționalitatea.

Diferite valuri ale feminismului

Există trei valuri principale ale feminismului:

• Intaiul val de feminism, fiecare a început în secolul al XIX-lea, s-a comprimat pe obținerea dreptului de vot și a altor drepturi civile de bază despre femei.
• Al doilea val de feminism, fiecare a început în anii 1960, s-a comprimat pe probleme bunaoara drepturile de chemare, egalitatea de varsare și violența domestică.
• Al treilea val de feminism, fiecare a început în anii 1990, este mai se-parat și mai incluziv și se concentrează pe o gamă mai largă de probleme, cum ar fi imaginea corporală, violența sexuală și intersecționalitatea.

Teoria feministă

Teoria feministă este un starvina de gândire critică fiecare examinează rolul genului în companie. Teoreticienii feminiști susțin că genul este o construcție socială și că este vechi despre a asupri femeile. Ei susțin, de asemanator, că patriarhia, sau sistemul de dominație masculină, este responsabilă despre opresiunea femeilor.

Activism feminist

Activismul feminist este efortul randuit de a a produce schimbări sociale dupa acțiune colectivă. Activistele feministe au cultura despre a bate o gamă largă de obiective, inclusiv dreptul la vot, egalitatea de varsare, drepturile reproductive și încetarea violenței împotriva femeilor.

Artă și literatură feministă

Arta și beletristica feministă au jucat un rol mare în istoria feminismului. Artiștile și scriitoarele feministe și-au vechi silinta despre a a protesta reprezentările tradiționale ale femeilor, despre a crește gradul de conștientizare cu cautatura la problemele femeilor și despre a milita despre schimbarea socială.

Feminismul în comunicatie

Feminismul a proin o forță majoră în comunicatie, atât în ​​ceea ce privește conținutul, cât și reprezentarea. Comunicatie feministă a jucat un rol mare în creșterea gradului de conștientizare a problemelor femeilor și în contestarea reprezentărilor tradiționale ale femeilor.

Feminismul și legea

Feminismul a apucatura un dezacord varstnic peste legii. Cercetătorii feminiști în perpendicular au susținut că legea este părtinitoare împotriva femeilor și au cultura despre a stravesti jurisprudenta fiecare discriminează femeile. Activistele feministe au cultura și despre a stravesti valoare absoluta în fiecare legea este aplicată, deci încât să fie mai corectă față de femei.

Întrebări frecvente catre opera

• Fiecare este diferența printre feminism și împuternicirea feminină?
• Fiecare sunt diferitele tipuri de feminism?
• Fiecare sunt argumentele împotriva feminismului?
• Cum pot fi feministă?

Caracteristică	Răspuns
Feminism	O mișcare despre drepturile femeilor și egalitatea de gen.
Gen	Diferențele sociale și culturale printre bărbați și femei.
Artă modernă	Artă produsă în secolul XX.
Istoria artei	Studiul artei și dezvoltarea ei în sezon.
Femeile în artă	Rolul femeii în istoria artei.

II. Ce este feminismul?

Feminismul este o mișcare socială fiecare pledează despre drepturile și egalitatea femeilor.

Feministe cred că femeile ar a scociori să aibă aceleași drepturi și oportunități ca bărbații și că nu ar a scociori să fie discriminate pe musca sexului lor.

Feminismul este o mișcare largă fiecare avea o gamă largă de credințe și obiective. Unele feministe se concentrează pe egalitatea politică și economică, în sezon ce altele se concentrează pe schimbările culturale și sociale.

Feminismul a proin o forță majoră despre deviatie în neam și a contribuit la îmbunătățirea vieții femeilor din întreaga neam.

III. feminism

Istoria feminismului este una lungă și complexă, cu rădăcini fiecare pot fi urmărite în lumea antică. Cu toate acestea, mișcarea feministă modernă este, în colectiv, considerată costa început la sfârșitul secolului al XVIII-lea, odată cu publicarea lucrării fundamentale a lui Mary Wollstonecraft, „A Vindication of the Rights of Woman”.

În secolul al XIX-lea, feministele au luptat despre dreptul femeilor de a alege, de a deține proprietăți și de aproba educație. În secolul al XX-lea, feministele au făcut campanie despre ascutis deopotriva despre muncă egală, drepturi de chemare și încetarea violenței sexuale.

Astăzi, feminismul este o mișcare globală fiecare avea o gamă largă de probleme, inclusiv egalitatea de gen, justiția reproductivă și drepturile femeilor.

IV. Diferite valuri ale feminismului

Feminismul a făcut fractiune din peisajul vorbitor și diplomatic de despre două secole și a mare expresiv de-a lungul timpului. În colectiv, se consideră că există scaun valuri de feminism, cine printre acestea fiind caracterizată de propriile obiective și strategii unice.

Intaiul val de feminism a început la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea și s-a comprimat peste dreptului de vot al femeilor și a altor drepturi legale. Al doilea val de feminism a început în anii 1960 și s-a comprimat pe probleme bunaoara drepturile reproductive, egalitatea de varsare și violența domestică. Al treilea val de feminism a început în anii 1990 și s-a comprimat pe probleme bunaoara imaginea corpului, hărțuirea sexuală și reprezentarea femeilor în comunicatie. Al patrulea val al feminismului, fiecare este încă în desfășurare, se caracterizează dupa concentrarea pe intersecționalitate și pe includerea tuturor femeilor, nepasator de rasă, clasă, sexualitate sau abilități.

Oricine val de feminism a curbat contribuții importante la promovarea drepturilor femeilor, iar mișcarea continuă să evolueze și astăzi. Pe măsură ce sacagiu noi provocări la expedia egalității femeilor, feministele lucrează despre a găsi noi modalități de a le a ataca și de duce o neam mai justă și mai echitabilă despre toate femeile.

V. Teoria feministă

Teoria feministă este un starvina de gândire critică fiecare examinează rolul genului în companie. Asta avea o gamă largă de perspective, de la cele fiecare se concentrează pe experiențele femeilor în specialmente la cele fiecare analizează modurile în fiecare genul este construit și menținut dupa instituțiile sociale și practicile culturale.

Teoria feministă a proin o forță majoră în modelarea modului în fiecare gândim catre gen și a apucatura un dezacord absolut într-o multi-lateralitate de domenii, inclusiv artă, literatură, incurcatura și politică.

Unele printre conceptele acordor fiecare au apărut din teoria feministă includ:

• Construcția socială a genului: ideea că genul nu este un descantec copil din flori sau biologic, ci mai degrabă o construcție socială fiecare este învățată și consolidată dupa interacțiunile noastre cu ceilalți.
• Patriarhia: Sistemul de structuri sociale, politice și economice fiecare privilegiază bărbații în detrimentul femeilor.
• Corpul de gen: ideea că corpul este un loc al puterii de gen și că felurile în fiecare ne experimentăm corpurile sunt modelate de genul nostru.
• Diplomatie diferenței: recunoașterea faptului că experiențele femeilor nu sunt monolitice și că există diferențe importante între femei bazate pe rasă, clasă, sexualitate și alți factori.

Teoria feministă a proin un adapostit chinuitor despre înțelegerea modurilor în fiecare este produsă și menținută inegalitatea de gen și a proin, de asemanator, o sursă de inspirație despre activismul feminist.

VI. Artă și literatură feministă

Arta și beletristica feministă este un starvina de lucrări fiecare explorează experiențele femeilor și provoacă rolurile tradiționale de gen. Eventual lua multe forme, inclusiv pictură, sculptură, poza, cinema, actorie, muzică și literatură. Arta și beletristica feministă încearcă deseori să crească gradul de conștientizare cu cautatura la problemele femeilor, să le împuternicească și să provoace patriarhia.

Unele printre cele mai cunoscute exemple de artă și literatură feministă includ:

• The Dinner Party, o instalație din 1979 a lui Judy Chicago fiecare celebrează realizările femeilor de-a lungul istoriei.
• The Tehnicolor Purple, un papal din 1982 de Alice Walker fiecare aranja povestea luptei unei femei de fard despre slobozenie și autodeterminare.
• The Vagina Monologues, o piesă din 1996 de Eve Ensler fiecare aranja poveștile experiențelor femeilor cu corpul lor.

Arta și beletristica feministă au apucatura un dezacord expresiv peste modului în fiecare gândim catre gen și catre rolurile femeilor în companie. A contribuit la creșterea gradului de conștientizare a problemelor femeilor, a controversat rolurile tradiționale de gen și a împuternicit femeile.

VII. Artă și literatură feministă

Arta și beletristica feministă este un starvina de lucrări fiecare explorează experiențele și perspectivele femeilor, deseori cu scopul de a a protesta rolurile și stereotipurile tradiționale de gen. Arta și beletristica feministă pot lua multe forme, de la pictură și sculptură la desfatare și proză.

Unele printre temele acordor explorate în arta și beletristica feministă includ:

• Opresiunea femeilor
• Corectie despre drepturile femeii
• Corpul femeilor și sexualitatea
• Relațiile femeilor cu bărbații
• Rolurile femeilor în companie

Arta și beletristica feministă au jucat un rol expresiv în istoria feminismului, ajutând la creșterea gradului de conștientizare a problemelor femeilor și contestând viziunile tradiționale catre gen. Unele printre cele mai faimoase opere de artă și literatură feministă includ:

• A supa praznuire de Judy Chicago
• Culoarea liliachiu de Alice Walker
• Monologurile vaginului de Eve Ensler
• Feministe fiecare au transformat lumea de Chimamanda Ngozi Adichie
• Femei, rasă și clasă de Angela Davis

Arta și beletristica feministă continuă să fie o fractiune vitală a mișcării feministe, oferind o glas femeilor și provocând status quo-ul.

Feminismul în comunicatie

Feminismul a proin un opera de discuție în comunicatie de zeci de ani. În ultimii ani, a existat un grija din ce în ce mai intens despre problemele feministe, pe măsură ce tot mai multe femei au intrat în forța de muncă și s-au implicat în politică și în alte domenii ale vieții publice.

Comunicatie a jucat un rol expresiv în formarea opiniei publice catre feminism. În precedent, comunicatie prezentau deseori feministele ca fiind furioase și urâtoare de stralucire. Cu toate acestea, în ultimii ani, a existat o portretare mai echilibrată a feminismului, comunicatie subliniind contribuțiile pozitive pe fiecare feministele le-au curbat societății.

Comunicatie cumva fi, de asemanator, un adapostit chinuitor despre promovarea ideilor și valorilor feministe. Evidențiind poveștile femeilor fiecare au depășit discriminarea și au obținut reusita, comunicatie cumva a pofti alte femei să lupte despre drepturile lor.

Iată câteva exemple catre valoare absoluta în fiecare feminismul a proin portretizat în comunicatie:

• În anii 1970, comunicatie a descris deseori feministele ca fiind furioase și urâtoare de stralucire.
• În anii 1980, comunicatie a început să prezinte feministele ca fiind mai mainstream și mai respectabile.
• În anii 1990, comunicatie a început să se concentreze pe experiențele personale ale feministelor.
• În anii 2000, comunicatie a continuat să se concentreze pe experiențele personale ale feministelor, dar a început să evidențieze și contribuțiile pozitive pe fiecare feministele le-au curbat societății.

Reprezentarea feminismului de către comunicatie s-a transformat de-a lungul timpului și este poate să se schimbe în reluare în vedere. Pe măsură ce tot mai multe femei intră în forța de muncă și se implică în politică și în alte domenii ale vieții publice, este eventual ca comunicatie să devină mai receptivă la ideile și valorile feministe.

IX. Feminismul și legea

Feminismul a apucatura un dezacord expresiv peste legii, atât în ​​ceea ce privește conținutul, cât și aplicarea acesteia.

În Statele Unite, intaiul val de feminism (1848-1920) s-a comprimat pe obținerea dreptului de vot despre femei. Al XIX-lea amendament la Constituția SUA, fiecare a proin confirmat în 1920, a dat femeilor dreptul de a alege în condiții de paritate cu bărbații.

Al doilea val de feminism (1960-1980) s-a comprimat pe o gamă mai largă de probleme, inclusiv drepturile reproductive, ascutis deopotriva despre muncă egală și hărțuirea sexuală. Equal Pay Act din 1963, fiecare a opri angajatorilor să plătească femeile mai puțin decât bărbații despre aceeași muncă, a proin o izbanda majoră despre cel de-al doilea val de feminism.

Al treilea val de feminism (1990-prezent) este caracterizat de o abordare mai diversă și mai incluzivă a feminismului. Feministele din al treilea val sunt preocupate de probleme bunaoara imaginea corpului, violența sexuală și reprezentarea femeilor în comunicatie.

Feminismul a apucatura și un dezacord expresiv peste legii din alte țări. În Regatul Reunit, Sex Discrimination Act din 19 a opri discriminarea pe bază de sex în muncă, educație și în alte domenii. În Canada, Carpa Drepturilor și Libertăților garantează egalitatea drepturilor femeilor.

Feminismul a apucatura și un dezacord peste dreptului internațional. Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasiala împotriva femeilor (CEDAW), fiecare a proin adoptată de Națiunile Unite în 1979, este un tratat internațional fiecare a opri discriminarea femeilor.

Feminismul a făcut o diferență reală în viața femeilor din întreaga neam. A contribuit la asigurarea drepturilor și libertăților femeilor și a intarit gradul de conștientizare cu cautatura la problemele cu fiecare se confruntă femeile. Cu toate acestea, mai este încă de făcut. Feminismul este o luptă continuă și este esențial să luptăm în reluare despre drepturile și egalitatea femeilor.

Î: Ce este feminismul?

R: Feminismul este o mișcare fiecare pledează despre drepturile și egalitatea femeilor.

Î: Fiecare sunt diferitele valuri ale feminismului?

R: Intaiul val de feminism a început în secolul al XIX-lea și s-a comprimat pe votul femeilor. Al doilea val de feminism a început în anii 1960 și s-a comprimat pe probleme bunaoara drepturile reproductive și egalitatea de varsare. Al treilea val de feminism a început în anii 1990 și se concentrează pe o gamă mai largă de probleme, inclusiv imaginea corpului, sexualitatea și intersecționalitatea.

Î: Fiecare sunt câteva exemple de artă și literatură feministă?

R: Câteva exemple de artă și literatură feministă includ:

* A supa praznuire de Judy Chicago
* The Tehnicolor Purple de Alice Walker
* Povestea servitoarei de Margaret Atwood
* Monologii vaginale de Eve Ensler
* Girlhood de Melissa Febos